Lucrări de licență

Centru Regional de Cazare și Proceduri pentru solicitanții de azil

Autor principal
Miruna Moldovan
Colaboratori externi
îndrumător dr. arh. Dragoș Dascălu
Anul realizării
2018
Locatie
Baia Mare
Instituția de învățământ
Facultatea de Arhitectură și Urbanism Cluj-Napoca
Descrierea proiectului
Proiectul vizează arhitectura pentru refugiați în contextul crizei migrației globale, focusându-se pe propunerea unui centru de refugiați fezabil în special în Europa. Arhitectura pentru refugiați este un subiect sensibil și controversat la ora actuală, iar studiul a avut menirea de a înțelege felul în care locuiește un refugiat aflat într-o situație excepțională, dar și propunerea unor funcțiuni și configurații spațiale care să îi satisfacă nevoile imediate și care să amelioreze procesul dificil de integrare într-o comunitate și într-o nație străină. S-au cercetat centre din Europa (centrul Marienfelde, Berlin) și din România (Șomcuta Mare, Maramureș) și pe baza concluziilor s-a propus unul nou pentru orașul Baia Mare. În România există la ora actuală 5 centre de refugiați cu o capacitate de 900 locuri de cazare. Însă directiva europeană presupune ca România să dispună până în 2020 de o capacitate de 2500 locuri. Situl ales din municipiul Baia Mare este pe o parcelă liberă aflată la marginea Cartierului Vasile Alecsandri. Cartierul este unul de locuințe colective, constituit în perioada comunistă în anii 60-70 pentru muncitorii industriei aurifere din Baia Mare. Astăzi cartierul este considerat de populația locală ca fiind cel mai „sărac” și cel mai „rău famat” cartier al orașului. Analizele au concluzionat faptul că în acest cartier lipsesc spații publice de calitate, funcțiuni sportive sau de petrecere a timpului liber, sau funcțiuni medicale adecvate. Tocmai din acest motiv, centrul de refugiați a fost conceput în jurul ideii de contact între refugiat și localnic. O persoană care ajunge la acest centru, trebuie să treacă prin anumite etape de procedură ce țin de Inspectoratul General de Imigrări al României. Din aceste motive, locuirea a fost împărțită în două mari categorii: locuirea de scurtă durată - pentru solicitanții de azil, ce trebuie ținuți sub supraveghere, aceasta poate dura câteva zile sau săptămâni, și locuirea de lungă durată - pentru refugiați, ce sunt găzduiți pentru o perioadă de câteva luni sau chiar ani, pentru a fi ajutați în procesul de integrare în comunitate. Unitățile de locuit pentru cele două sunt alcătuite din diferite tipologii de apartamente organizate în jurul unor locuri comune (livingul, bucătăria, chicineta, logiile). Tocmai de aceea holurile au fost tratate nu doar ca simple coridoare, ci ca spații care încurajează interacțiunile informale și relațiile sociale.
Text de prezentare a autorului
Absolventă a Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, am fost mereu pasionată de partea socială a arhitecturii. Am activat în diferite asociații și diferite programe de voluntariat ce aveau menirea de a imbunătății calitatea vieții în oraș și de a conștientiza oamenii de importanța arhitecturii în viața acestora. Având în vedere acest parcurs din anii de studenție, alegerea unei astfel de teme pentru proiectul de diplomă mi s-a părut o adevărată provocare.
Download Proiect