Lucrări de licență
Centrul de Inovatie pentru mobilitate urbana – un scenariu viitor pentru mobilitate urbana
Autor principal
Daniela PopescuAnul realizării
2018Locatie
Munchen, GermaniaInstituția de învățământ
UAUIMDescrierea proiectului
Strategiile conservatoare de dezvoltare urbană și remarcabila densitate a infrastructurii fac Munchen o oportunitate pentru testarea unor scenarii de mobilitate, în relație cu forma sa urbană. Suburbanizarea și calitatea superioară a infrastructurii de mobilitate încurajează împreună un stil de viață extrem de dependent de mașina personală. Acest studiu pune în evidență ruptura creată de infrastructură în țesutul urban, în ciuda conexiunilor funcționale pe care le rezolvă concomitent. Situl este marcat de Olympiabahnhof – o stație de tren terminală, folosită de fabricile de gaze și pentru transport de persoane la primul aeroport al orașului – Oberwiesenfeld. A devenit un nod in rețeaua de transport public în 1972, cu ocazia Jocurilor Olimpice dar a fost abandonată în 1984. Master-planul arată o rețea de infrastructură tip shared-space (pentru vehicule pe șine de gabarite reduse și orice alt vehicul motorizat, negociind permanent prioritatea cu pietonii). În cadrul ei funcționează concomitent trei scenarii de mobilitate – primul se referă la transportul public de persoane, reconectând vechea cale ferată la rețeaua națională; al doilea se referă la mobilitatea resurselor, la ajutorul reciproc, cu instrumente, mașinării, laboratoare mobile, între fabrica BMW, Universitatea Tehnică Munchen și noul Centru de Inovație; al treilea se referă la mobilitatea funcțiunilor/activităților, precum piață mobilă sau tururi educaționale. Propunerea începe cu introducerea infrastructurii în țesutul existent, crescând porozitatea către calea ferată. Cea mai publică zonă a dezvoltării se desfășoară între clădirile centrului și cele vecine, care în prezent o tratează ca o barieră și un non-loc. Vechea structură a stației este păstrată ca marcaj al vechilui nod de mobilitate; între ea și intervenție se formează piața principală, punctul de intersecție al fluxurilor de circulație, venite din cele trei scenarii. Permeabilitatea orizontală este determinată de funcțiune – în interiorul clădirii conectează laboratoare, săli de clasă, birouri, biblioteca și amfiteatrul; permeabilitatea verticală permite un dialog visual între spațiul public – sub clădirea de birouri și deasupra halei de producție – și spațiile private, de lucru.Text de prezentare a autorului
Daniela a absolvit Facultatea de Arhitectura la U.A.U.I.M. și își dorește, în continuare, să lucreze atât în domeniul arhitecturii cât și al design-ului grafic și ilustrației (în care a activat ca freelancer până în prezent). Este mereu dornică să experimenteze tehnici si noi moduri de exprimare grafică, de la pictura în ulei și acuarelă, până la toate formele de artă digitală; mai cochetează și cu animația 2D, editarea video și croitoria. O entuziasmează mereu ideea de a lucra ‚manual’, indiferent că este vorba de a realiza machete, desene, picturi sau haine și se simte împlinită când vede că și-a putut materializa o idee trăznită. Experimentul este modul ei de lucru preferat și în dezvoltarea unui concept arhitectural, considerând că doar astfel putem cu adevărat să ne înțelegem cel mai bine nevoile și să ne îmbogățim experiența, în realitatea pe care ne-o construim.
Download
Proiect