Inițiative / Experimente / Viziuni

Topophilia

Autor principal
stardust architects*
Profesia
arhitect
Co-autori (membrii echipei)
vlad stoica
Birou de arhitectură
stardust architects*
Colaboratori (membri ai echipei)
Atelier Vast, Matei Cătălin,coVR, Cezar Șomîtcă, ilustrație: Irina Mateescu
Colaboratori externi
Parcul Natural Văcărești Acasă:: the film Benq Romania Konika Minolta MSLGroup The Practice
Anul realizării
2017
Locatie
București/Seul
Client
Romanian Chamber of Architects
Buget
33600 USD
Suprafața construită
9mp
Descrierea proiectului
Topophilia este un obiect instalaţie care, în urma unui concurs naţional deschis, a reprezentat OAR în cadrul Congresului UIA 2017 de la Seul. Tema propusă de UIA a fost sufletul oraşului. Ceea ce adăuga subtema lansată de OAR era sugestia de a aduce în prim plan proiectele noi, care pornesc de la firul ierbii şi care militează curajos pentru schimbare bună în mediul construit până când reuşesc să o facă să devină lege. Ce înseamnă sufletul Bucureştiului pentru noi? Unde se ascunde încă? Care sunt proiectele recente care lucrează bine cu acele locuri ce îi conţin esenţa? Cum poţi vorbi despre sufletul Bucureştiului într o capitală asiatică, într-un congres al arhitecţilor din toată lumea? La prima întrebare ştiam că putem răspunde, că sufletul Bucureştiului ţi se arată în fiecare zi în care te laşi sedus de porii lui care promit un dincototdeauna altfel decât te anunţă că va fi. Sau atunci când, după o lungă absenţă sau un chip neprietenos, reapare şi te invită din nou înăuntrul său. Toate acestea sunt perfect sintetizate de istoria ultimilor o sută de ani ai Parcului Natural Văcăreşti. Pe rând, maidan, mănăstire, închisoare în clădirea mânăstirii, groapă de gunoi, micro cartier de periferie cu câteva gospodării, teren al statului, lucrat de aceiaşi oameni, tabula rasa, şantier pentru construirea lacului de acumulare Văcăreşti oprit după construirea digului, din nou spaţiu abandonat care devine groapă de gunoi sau teren pentru locuinţe improvizate, areal pentru unele dintre cele mai rare specii de păsări, de plante, a câteva vidre, şi în cele din urmă, parc natural, recunoscut şi protejat de lege. Pentru a răspunde la cea de a doua întrebare am căutat un limbaj analog celui inventat de Marco Polo în dialogul său cu Kubilai Han. A descrie un loc folosind obiecte care îi aparţin, a îi reproduce sunetele, mirosul, gustul, mişcările, adierile, ni s-a părut că ar constitui un vocabular potrivit pentru încercarea noastră de a vorbi despre un loc al Bucureştiului. Astfel, am decis că vom avea nevoie de două categorii de exponate, o sumă de obiecte ale locului şi o înregistrare audio video panoramică. Acestea aveau nevoie de oarecare autonomie spaţială, în consecinţă, am propus un cub în cub, cel interior, fiind locul proiecţiei, iar spaţiul intermediar fiind locul obiectelor. Între ele aveam nevoie de o piele translucidă care să devină pe rând, ecran de proiecţie, precum şi fereastră către obiectele expuse.
Text de prezentare a autorului
Stardust architects* caută experiențe poetice în procesul de design, din dorința de a încetini automatismele de utilizare a obiectelor, a spațiilor, propunând momente de liniște, prezență sau reflecție. Stardust architects* sunt Anca Cioarec și Brîndușa Tudor, arhitecți și asistente la catedra de Introducere în proiectarea de arhitectură a Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București. Au fondat Stardust architects* în 2011.
Download Proiect